PersonalitățiReportajeȘtiri

Scor.md a discutat cu Gheorghe Codita, care lucrează ca antrenor de pregătire fizică în clubul letonian „Liepaja”.

By iulie 14, 2020iulie 21st, 2020Niciun comentariu

Nostalgia față de Moldova, stabilitatea din Belarus și calitatea vieții în Letonia. Și, de asemenea: conlucrarea cu Cubarev, sezonul istoric la “Zimbru” și plățile de la “Dacia”.

Am avut ocazia să discutăm cu persoana de care, în opinia noastră, Moldova chiar are nevoie. Dar, deocamdată, Moldova nu are ce să îi propună. 

Vrea să revină acasă, dar nu are unde.

Săptămâna începe cu un nou interviu! Scor.md a discutat cu Gheorghe Codita, care lucrează ca antrenor de pregătire fizică în clubul letonian „Liepaja”. După o carieră în capitală la „Zimbru” și „Dacia”, specialistul lucrează în străinătate deja de 4 ani. Mai întâi a lucrat în Belarus, acum în Letonia. În ultimii ani, Codita a fost membru al personalului de antrenori al lui Oleg Cubarev. Și în timp ce astăzi belarusul lucrează ca antrenor principal la „Jelgava”,  moldoveanul își câștigă pâinea în „Liepaja”. De ce? Citiți mai jos.

– În Letonia am început să lucrez în 2016 în echipa “Spartaks” din Jurmala, după ce am intrat în echipa de antrenori a lui Oleg Cubarev. Am stat acolo un an și din primul sezon am devenit campioni. După succesul obținut, personalul nostru de instruire a primit o invitație de la “Soligorsk Shakhtjor”.

– Cum vi s-a părut Belarusul?
– Belarus înseamnă pentru mine foarte mult în ceea ce privește activitățile profesionale, abordarea, infrastructura. Totul este la un nivel foarte înalt. Asta m-a atras în primul rând. Desigur s-a creat o relație puternică cu membrii personalului de antrenori. În general, Belarus a devenit un fel de a doua casă pentru mine.

 “Soligorsk Shakhtjor” este unul dintre cele mai puternice cluburi din Belarus. Ați reușit să vă convingeți de acest lucru?
– Da, pot confirma asta. Clubul are o finanțare bună și stabilă, infrastructură decentă și un plan pe termen lung pentru dezvoltare ulterioară. Mai mult ca atât, pot adăuga că în Belarus există mai multe astfel de cluburi. Acest lucru creează condițiile necesare pentru o competiție sănătoasă în campionat.

– Ce nu a mers la Soligorsk? Ați părăsit echipa după doar 8 luni.
– Totul a fost bine, pentru că atunci când am părăsit clubul, după primul tur, “Shakhtjor” a fost liderul clasamentului, fiind cu 6 puncte înainte în clasament. Primul lucru pe care ni l-au atribuit a fost pierderea față de echipa lituaniană “Suduva” în prima etapă a calificării în Europe League. Noi nu am fost de aceeași părere și motivul a fost, de fapt, altul, dar acest lucru ține deja de domeniul trecutului. Acum nu are niciun rost să vorbim despre asta.

– În iulie 2017, ați intrat în echipa de antrenori a lui Cubarev din Jodino “Torpedo”. Ați reușit să lucrați acolo un an și jumătate.
– La 2 săptămâni dupa părăsirea echipei “Shakhtjor”, am primit o invitație de la “Torpedo”. Jodino este orașul natal al lui Oleg Mihailovici. Vreau să menționez că “Torpedo” este un club cu o istorie bogată și o finanțare stabilă. Am reușit multe. Am creat o echipă demnă de luptă. Prima etapă a sezonului 2018 nu prea am avut succes din diferite motive. În etapa a doua, am dat o serie de 11-12 meciuri fără înfrângeri, iar la acel moment niciunul dintre lideri nu se putea lăuda cu o astfel de realizare. În pofida acestor lucruri, din motive necunoscute pentru noi, personalul nostru de antrenori a fost obligat să părăsească clubul în decembrie 2018. Cu toate astea, la sfârșitul sezonului, conducerea clubului ne-a prelungit contractele, fiind mulțumită de rezultatele echipei.

– Ați spus că Belarusul a devenit a doua casă. Prin ce v-a cucerit această țară?
– Mi-a plăcut starea de calm a populației locale, ospitalitatea, natura frumoasă, orașele curate, drumurile de înaltă calitate, infrastructura de transport și absența corupției. Mi-am făcut prieteni adevărați acolo care mă apreciază ca persoană și ca specialist.

– V-ați muta acolo cu domiciliu permanent?
– Dacă ar exista o astfel de oportunitate, m-aș muta. Însă multe lucruri mă conectează cu cei de acasă. Desigur, aș dori să lucrez în Moldova și să ajut cât pot de mult la prosperarea fotbalului moldovenesc, precum și să ajut cu tot ce pot familia și prietenii mei.

– Acum lucrați în clubul letonian „Liepaja”, iar Oleg Cubarev conduce „Jelgava”. Cum s-a întâmplat că drumurile voastre s-au despărțit?
– În momentul de față, situația financiară a „Jelgava” nu permite păstrarea unei echipe intregi de antrenori. Sau mai degrabă permite, dar condițiile lor nu mi se potrivesc deloc.

– Cum ați ajuns la “Liepaja”? Probabil ați ajuns în Letonia cu Oleg Mihailovici?
– Nu chiar așa. Anul trecut am continuat să lucrez la Minsk la Academia privată “Inter” Milan, în timp ce Cubarev lucra deja la “Jelgava”. La acel moment, antrenorul CF “Liepaja”, Andrei Calinin, era în căutarea unui antrenor de pregătire fizică. Prin intermediul lui Cubarev, acesta a ajuns la mine și mi-a propus să lucrez în echipa sa de antrenori, ofertă pe care am acceptat-o imediat. Cu atât mai mult, eram deja familiarizat cu infrastructura clubului și condițiile de viață din oraș. În 2016, am jucat aici și am văzut totul din proprie experiență. În plus, Dan Spătaru a jucat pentru această echipă anul trecut și mi-a reiterat așteptările.

– Recent, antrenorul moldovean al CF “Ventspils” – Viorel Frunză – ne-a acordat un interviu și a declarat că nivelul de fotbal din Letonia este mai bun decât cel din ​​Moldova. Sunteți de acord?
– Pentru mine totul este relativ. Există CF “Riga”, care joacă un fotbal solid și stabil. Alte echipe se străduiesc în acest sens. Unele meciuri din punct de vedere al intensității și nivelului sunt la un nivel înalt, dar îmi este greu să mă expun, totuși, pentru că nu reușesc întotdeauna să urmăresc toate jocurile din campionatul moldovenesc. Pot spune sigur că infrastructura multor cluburi din Letonia este dezvoltată mult mai bine. Deși oricum există anumite probleme, deoarece infrastructura aparține statului, iar cluburile sunt private. Respectiv, există anumite dificultăți în interacțiunea dintre aceste structuri, în organizare și munca coordonată.

– Să ne întoarcem la rădăcini – în Moldova. Îl cunoașteți pe Oleg Cubarev de când ați lucrat la “Zimbru”. Apoi ați lucrat împreună la “Dacia”. Care sunt impresiile Dvs. despre activitățile din aceste cluburi din Chișinău?
– Voi spune așa: munca depusă la “Zimbru” a intrat în istorie, cel puțin pentru suporterii acestui club. Am câștigat cupa, super cupa țării, ne-am aflat la un pas de a intra în faza grupelor din Europe League, am pierdut în playoff echipei grecești “PAOK”. La “Dacia” Cubarev a lucrat timp de 2-3 luni, deci nu prea am ce comenta aici.
El nu a fost de acord cu conducerea clubului. Eu am rămas să lucrez până la sfârșitul anului 2015.

– Ce s-a întâmplat la “Dacia”? De ce ați plecat la sfârșitul anului 2015?
– Totul este foarte simplu – m-a invitat Cubarev la dânsul în Jurmala. Plus la asta, am stat 4 luni fără salariu. Alegerea a fost evidentă.

– Cum a motivat conducerea clubului întârzierile în privința salariilor?
– Noi nu am fost informați despre acest lucru. Se întâmpla, uneori, că ei puteau plăti pentru toate lunile deodată.

– Ceva mai devreme ați spus că ați vrea să vă întoarceți în fotbalul moldovenesc. Ce ar trebui să se întâmple pentru asta?
– Mi-ar plăcea să revin. Chiar vara trecută am încercat să-mi găsesc un loc de muncă. Drept urmare, am ajuns la concluzia că încă nu este nevoie de mine în Moldova. Cererea pare să existe, dar nimeni nu a propus încă condiții corespunzătoare. Asta este. După cum se spune, apa curge, dar pietrele rămân.

– Sunteți mulțumit de tot în Letonia? Jucătorii de fotbal acceptă bine metodologia voastră de lucru?
– Da, sunt mulțumit de tot. Îmi place foarte mult calitatea vieții. Dacă le place sau nu jucătorilor de fotbal metodologia mea de lucru – mai bine să îi întrebați pe ei. Pentru mine, un indicator al unei metodologii de lucru eficiente și de înaltă calitate este un jucător de fotbal care este întotdeauna gata de joc, când sportivul este sănătos și gata să se antreneze, vrea să lupte și să obțină rezultate. Dacă un fotbalist are aceste lucruri, atunci el joacă, câștigă, primește plăcere și trăiește și respiră cu fotbalul.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile